LECȚIA DE DREPT. ALOCAȚIA DE STAT PENTRU COPIII CETĂȚENILOR ROMÂNI STABILIȚI ÎN STRĂINĂTATE
Cetățenii români care și-au stabilit rezidența în străinătate se confruntă cu o întrebare fundamentală: pot copiii lor beneficia în continuare de alocația de stat din România? Răspunsul la această întrebare este contingent pe mai multe aspecte, incluzând țara în care familia s-a mutat, statutul profesional al părinților și dacă există sau nu un drept similar în statul în care au ales să locuiască.
Alocația de stat pentru copii este disponibilă tuturor cetățenilor români cu vârsta de până la 18 ani, fără discriminare, împreună cu tinerii care continuă studiile liceale sau învățământul profesional, până la finalizarea acestora. Totuși, condiția principală privind acest ajutor financiar este ca beneficiarul să aibă domiciliul sau reședința în România. Astfel, mutarea într-o altă țară implică notificarea autorităților competente și poate cauza încetarea dreptului de a primi alocație din România. Părinții sau reprezentanții legali trebuie să informeze autoritățile despre orice modificare a domiciliului în termen de 15 zile de la schimbare, inclusiv în situația în care familia s-a stabilit în străinătate cu copilul. Nerespectarea acestei obligații poate duce la recuperarea sumelor plătite necuvenit.
Regulile se schimbă însă atunci când familia decide să se instaleze într-un stat membru al Uniunii Europene, Spațiului Economic European (Islanda, Liechtenstein, Norvegia) sau în Elveția. În aceste situații, se aplică reglementările europene care coordonează sistemele de securitate socială, asigurând exportabilitatea prestațiilor familiale între țările respective. Dacă un copil are dreptul la prestații familiale în două state, acestea se acordă în funcție de cuantumul prestațiilor, fiind prioritar cel mai mare dintre ele. Astfel, dacă suma primită din statul de reședință este inferioară celei române, diferența va fi completată de statul român. Pe de altă parte, dacă statul de reședință plătește o sumă mai mare, România nu va mai datora nimic suplimentar.
Există trei scenarii majore referitoare la dreptul la alocație, în funcție de situația familiei:
-
Dacă copilul rămâne în România, iar părinții lucrează în UE/SEE, părintele care lucrează legal în statul respectiv poate solicita alocația din acel stat pentru copilul rămas în România, la nivelul prevăzut de legislația din acea țară. Dacă alocația din statul de muncă este inferioară celei române, diferența poate fi acoperită de România.
-
În cazul în care copilul însoțește părinții în statul UE/SEE, familia poate solicita alocația din statul de reședință. Dacă nu există o prestație similară în acest stat sau valoarea acesteia este mai mică, se poate solicita alocația română cu dovada că nu beneficiază de drepturi echivalente.
-
Când familia se stabilește în afara UE/SEE/Elveției, legislația română nu prevede exportabilitatea alocației în state terțe, iar dreptul la alocație din România se suspendă sau încetează. Este recomandat să verifice posibile convenții bilaterale și să se consulte cu ANPIS sau ambasada română din țara respectivă.
În concluzie, alocația de stat pentru copii poate fi acordată cetățenilor români stabiliți în străinătate, dar doar în condițiile specificate, iar sistemul european de coordonare a securității sociale oferă o protecție considerabilă pentru familiile ce se deplasează în cadrul Uniunii Europene. Este important ca părinții să notifice autoritățile române despre orice modificare a reședinței pentru a evita situațiile neplăcute, cum ar fi recuperarea sumelor necuvenite. Avocat Maria Cristina Lețu, doctor în Drept.
